Ratacind pe coclauri, de la o zi la alta simt cum mi se imputineaza dorinta de-a vedea locuri nevazute si de a adasta indelung cu strainii la o halba de amar. Ma trezesc in fiecare dimineata sperand ca voi auzi cocosii satului natal vestind o noua zi si, ridicandu-ma in capul oaselor, refuz sa cred ca inca sunt atat de departe de obarsii. Din colbul drumurilor batatorite m-am ales cu cearcane si riduri. M-am ales cu o inima care astazi o ia nabadaioasa la trap si maine abia de-i simt bataia in cosul pieptului. M-am ales cu o sumedenie de intrebari la care nu indraznesc sa aflu raspuns si cu o multime de raspunsuri la intrebari pe care n-am indraznit sa le pun. Primavara ce sta sa bata la usa se pravaleste peste gandurile mele intunecate. Sunt mai singur, mai trist si mai impovarat de propria-mi nimicnicie ca nicio data. Ma doare necugetarea cu care mi-am alungat pacea sufleteasca si am pasit orbeste in neant. Ma dor lacrimile care au curs din cauza nemerniciei mele, pe obrajii celor pe care i-am iubit. Mi-e dor de o seara cu vecinii, indrugand verzi si uscate despre ploaia care va veni. Mi-e dor de prietenii care ma acceptau asa cum sunt, cu bunele, si mai ales cu relele mele. Mi-e dor sa-mi pun mastile in cui si sa fiu, macar pentru o clipa, eu insumi.
8 Comments
Comments RSS TrackBack Identifier URI
Pai nu mai plange, vere…Hai acasa! Iti faci o truckereala, mai stai cu un vecin ori cu un prieten, intri in politica, sa vezi ce bine e in locurile alea de care ti-e atat de dor…
Da’ ce vere, au arestat astia asa de multi ca au ramas partidele fara lideri? Cat despre truckareala, va trebui sa-mi fac traseul pe la Jilava la intrarea in tara, sa-mi puna stampila de vama… am uitat, intram in Schengen si nu se mai vamuieste, poa’sa ramana la puscarie vamaiotii…
@ Mi-e dor sa-mi pun mastile in cui si sa fiu, macar pentru o clipa, eu insumi.
Iar mie mi-e dor de acea mine care am fost odată…vă salut dintr-o altă pustietate!
“Unde esti,copilarie,?Cu padurea ta,cu tot?/Astazi,CHIAR de m-as intoarce,/A-ntelege…NU MAI POT!”-M.Eminescu.
Va salut cu respect!Si admiratie:pt.curajul ca ati plecat.Pt.frumusetea si barbatia meseriei.Pt.ca sunteti un luptator.Si…pt.ca mai aveti curajul sa vorbiti despre asteptarile sufletului dvs.Am 40 de ani,nu am plecat nicaieri(pt.ca nu am putut!),si cred ca incep sa va inteleg nostalgia casei,a tineretii,a intoarcerii la origini si dorinta de LINISTE ! Cred ca are dreptate “varu’ Gabi”:DACA sunteti fericit aici(…….?),atunci intoarceti-va!Vorba lu’ Cosbuc:”Din alte zari(tari) de soare pline/Pe unde-ati fost si voi,straine,/Veniti,dragi pasari inapoi./Veniti cu bine.”NOI VA ASTEPTAM CU DRAG
Marian Bolovan,Pitesti,Arges-09 Mai 2011
Mi-e drumul departe de casa
Si totul miroase-a pamant
Un dor nesfarsit ma apasa
Dar casa mi-e ploaie si vant.
Ref.:
Inca un tren si inca unul,
Ochii-mi stau franti peste geam
Mi-este greu sa-ncep iarasi drumul
Dar drumul…e tot ce mai am.
Prin gari,prin hoteluri aiurea
In frig,dupa lungi asteptari,
Adorm,si in vis fericirea
Se-ntampla sa treaca prin gari.
Oooh,se-ntampla sa treaca prin gari.
Ref:
Inca un tren si inca unul,
Ochii-mi stau franti peste geam,
Mi-e greu sa-ncep iarasi drumul
Dar drumul..e tot ce mai am.
Acasa e gol si pustiu
Nu-i nimeni s-astepte in prag
Mereu parca-ajung prea tarziu
La tot ce imi este mai drag.
Ref:
Inca un tren si inca unul
Ochii-mi stau franti peste geam,
Mi-e greu sa incep iarasi drumul,
Dar drumul..e tot ce maï am.
A pleca nu-i un act de curaj… mai mult curaj vad in a ramane… eu simt uneori ca am abandonat lupta si ma consider un invins; asta doar uneori
Aici…nu mai e o lupta!Aici e un…sex anal!Stai,sau pleci!Lupta mea a fost de mult:de 10 ani.Cand aveam o firma,cand aveam curaj sa scriu la Amnesty Intl…la CEDO…despre coruptia din justitie,cand puteam sa reclam la procuratura militara pe politistii corupti…Acum…ce sa mai fac?M-au redus…Am o singura varianta:sa muncesc.PENTRU EI !!! SCLAV!In alta parte as avea macar DEMNITATEA.Decat “invins” in tara “mea”,mai bine respectat in America !