Se lasa seara peste culmea inzapezita a Masivului Shasta si doar cateva ore ma mai despart de noaptea plina de taina in care ar trebui sa celebram un eveniment capital din istoria omenirii, miracolul petrecut cu mai bine de doua mii de ani in urma, intr-o iesle din Bethleemul Iudeei. Din nou pe drumuri de Craciun, asa cum mi s-a intamplat de mult prea multe ori in ultimii ani. Din nou alergand catre nicaieri, in vreme ce mai toata lumea se opreste din trepidatia cotidianului pentru a primi atingerea de-o clipa a eternitatii. Ma opresc in Redding, California, intr-un truckstop aproape pustiu, pentru ca macar acum, de Craciun sa nu-mi contabilizez viata in mile pe ora si centi pe mila. Ma opresc si ma gandesc la voi toti, la toate clipele care mi-au legat sufletul de voi, la toate zilele in care, datorita voua, am simtit ca am un rost pe lumea asta. Asa cum ati facut totdeauna atunci cand eu n-am fost acolo, unii mi-ati trimis mesaje, altii mi-ati telefonat, pentru a-mi reaminti ca la masa voastra este intotdeauna un loc in asteptarea celui ratacit. Ca mai mereu, am uitat sa ma intorc si sa ma asez pe locul care inca ma asteapta.
Mai trece un Craciun, al catelea oare, in care am uitat sa ma intorc acasa, un alt Craciun pe drumul la capatul caruia parca nu mai ajung, departe de voi toti, dar cu fiecare in gand. O alta zi in care am uitat sa ma plec cu smerenie in fata Nasterii Celui al carui sange a curs pentru fiecare dintre noi si caruia prea des nu-i cinstim darul nepretuit. Va conjur sa-mi iertati ratacirile si uitarea si va doresc sa ramaneti partea care mi-a mai ramas din Raiul in parte trait, in parte visat, de care ma agat cu disperare, pentru ca, daca nici pe voi nu va voi mai avea, trecerea mea prin viata aceasta a fost intrutotul zadarnica. Un Craciun cu multa bucurie va doresc tuturor!
Leave a Comment
No comments yet.
Comments RSS TrackBack Identifier URI
