Craciun Pribeag…

Winter storm hits Missouri

                   Peste culmile inzapezite ale Muntilor Stancosi, prima raza de soare vesteste sfarsitul hegemoniei intunericului, al umbrelor si gerului aspru. Cati ani au trecut oare de cand am primit ultima oara  colindatorii veniti sa vesteasca Nasterea Mantuitorului? De buna seama, trebuie sa fie multi, de vreme ce nu-mi mai amintesc cand s-a intamplat, daca s-a intamplat vreodata, sau nu-i decat o scornire a mintii mele plecate in cautarea bucuriilor netraite. Si totusi, cred ca s-a intamplat aievea, pentru ca aud si acum glasurile lor zglobii.

                  Este ceasul la care noi, beduinii moderni ai desertului de nea,  iesim zgribuliti din custile noastre metalice, adulmecand libertatea. Ger napraznic noaptea trecuta… Ne salutam unii pe altii cu “Merry Christmas” , chiar daca daca in sufletele noastre urarea suna in multe alte limbi ale pamantului… Vrem sa ne fim aproape unii altora, sa ne tinem loc unii altora de cei care ni se arata in amintirile despre Craciunul anilor copilariei, sa ne mintim ca nu suntem singuri intr-o lume care nu ne apartine…

                 Din nou ma prinde Craciunul pe drumuri, pribeag fara de tinta, colindator pe la curtile altora, cele mai multe cu portile zavorate. Ma intrebati de ce n-am mers acasa. Unde-i acasa? Chiar nu are nicio importanta daca ma aflu la o margine de drum, ori intr-o casa de om. Locul drag inimii mele in care m-as vindeca de toate dorurile aproape ca nu mai exista… Locul acela nu-i pe acest taram, nu-i pe acest tarm, ci la celalalt capat de lume… Un tarm prea indepartat! La multi ani tuturor; va iubesc!

           

Mai rasfirati, tovarasi candidati…

morti-revolutie

Sursa foto : Lumea Justitiei

                      Se apropie clipa in care cei care incearca sa va obtina voturile se vor simti dezlegati de blestemul de a va asculta pasurile si de a se preface ca-i intereseaza ceea ce va doare. Odata ziua alegerilor trecuta, voi veti reveni la necazurile cotidiene, iar ei se vor intoarce la traiul fara de griji. Din moment ce odata la patru ani  puteti, daca nu sa schimbati ceva in viata voastra, cel putin intr-a lor, luati aminte pe cine blagosloviti la urne.

                      Am trecut de curand in revista candidatii din cateva judete si am ramas consternat cate minti luminate si profund indoctrinate ale Epocii de Aur inca se mai avanta pe meterezele electorale, de parca Revolutia din Decembrie a fost doar un bal mascat, cu mortii luati pe proces verbal de la magazia de recuzita a teatrului istoriei contemporane. 

                      Nu va lasati inselati de aparente; acei copii care au primit acum aproape un sfert de veac gloante in locul painii au fost la fel de vii ca si voi. Inca n-au plecat de pe-aici toti parintii orfani ca sa-si intalneasca odraslele ce-si dorm pe veci visul de libertate. De-aproape un sfert de veac inca-i mai asteapta sa se intoarca de la joaca, de la scoala, ori chiar de la munca patriotica voluntar/obligatorie.

                      Nu-i greu sa-i recunoasteti pe acesti recuperati, reconditionati si refolositi ai istoriei recente. Unii au o pauza ciudata in autobiografie, de parca si-au facut somnul de frumusete timp de patruzeci de ani. Declara ca s-au nascut la jumatatea veacului trecut si, dupa o pauza de doua decenii, in care erau prea ocupati cu implinirile marete, te trezesti cu ei diplomati, secretari de stat, ministri in “tanara noastra democratie”.

                      O biografie cu gaura, la fel ca steagul Revolutiei, nu inseamna c-a fost ciuruita pe baricada de la Inter, ci este un semn de treburi necurate de partid si de stat pe stil vechi. Mai sunt si altii care isi impauneaza biografia cu diplome obtinute dupa echivalarea printr-un decret idiot a studiilor de la Academia “Stefan Gheorghiu”, pe care o redenumesc pompos Academia de Studii Economice si Social Politice, de parca Scoala de Mancat Fecale ar insemna altceva decat Scoala de Mancat Cacat.

                     Mai exista o a treia categorie,  as denumi-o Martorii lui Pingelica, indivizi carora nu le pasa de reactia asa-zisei pulimi,  care spun pe fata ca sub regimul criminal au dus la gura cu mana dreapta polonicul plin ochi de materialism dialectic si istoric. Aici se cade sa exemplificam. Candidatul Pargaru Ion de la Dambovita recunoaste fara sa-i pese de gura Targului ca Romania Socialista l-a trimis cu “neste treburi” si la rusi, si la yankei. Sa-i spuna lui Mutu, si nu-i vorba de ala cu mingea, ca s-a plimbat de la Rasarit la Apus fara sa-si fi sters macar bocancii pe presul de la usa primilor ascultatori ai tarii. Chiar asa, nici usturoi marxist n-a mancat si nici gura nu-i miroase a socialism stiintific?

                     Nu exclud ca sosirea lu’ gineri-su cu firman la conducerea PNL Dambovita dupa mazilirea unui politician liberal din categoria “rara avis”, cinstit si cu bun simt,  simultan cu ungerea domniei sale drept candidat liberal  la Colegiul 4 Targoviste sa fie doar o coincidenta. Ba nu, mai bine sa exclud, ca nu cred in coincidente. In acest caz particular am un singur sfat; decat sa gresiti alegand pe cine nu trebuie, mai bine alegeti pe cel care nu va place.

                     Votati-l pe Florin Popescu! Aud ca are niste deranjuri cu Justitia; n-are a face, daca a facut magariile de care se face vorbire, va plati. Au ajuns ei fosti prim-ministri la loc cu fereala de lumina soarelui. Nu-mi este prea drag, dar nici mai respingator decat un stalp al oranduirii rapuse cu pretul sangelui nu imi este. N-a studiat matematica la “Stefan Gheorghiu” ! Sunt constient ca imi voi pierde multi prieteni datorita acestor randuri. Se pune intrebarea insa daca aceia care ma vor acuza in fel si chip fara sa imi ia in considerare motivele acestei optiuni mi-au fost vreodata prieteni. Aceeasi greseala a facut si el cu zece ani in urma; m-a judecat! Eu nu judec pe nimeni, eu doar va spun ceea ce cred! Nici macar nu voi vota, pentru ca taxele mele merg la alta trezorerie si viata mea va fi aceeasi indiferent cine va trage Romania de haturi de luni incolo!                   

                   Inainte de a va da votul dinozaurilor tinuti artificial in viata gratie perfuziilor de dezinformare administrate voua si prisnitelor de nesimtire administrate lor, intrebati-i pe parintii eroilor revolutiei cum este sa-ti vizitezi pruncul la cimitir. Jucand rolul unui fost prim-secretar convertit la economia de piata, inegalabilul Dem Radulescu avea o replica, pe cat de hilara, pe atat de dureroasa: “acum construim capitalismul, ca socialismul l-am terminat”.  Din nefericire, viata politica romaneasca bate filmul la scor de maidan. Fostii fauritori ai socialismului biruitor la orase si sate se caciulesc la voi inca o data pentru o ciozvarta de bunastare, ca doar ei stiu cel mai bine cum bea poporul sampanie prin reprezentantii lui.

                      Va cer voua, celor care aveti puterea enorma a votului in mana, va cer sa opriti acest dans netrebnic de pe mormintele copiilor ucisi de bestia comunista. Iar celorlalti am a le spune doar cateva vorbe: Mai rasfirati baieti, mai rasfirati, tovarasi candidati!

Blestem si Binecuvantare

romania

“Eu n-am cerut sa fiu roman; am avut noroc!”

Petre Tutea

                               A vrut Dumnezeu ca neamul nostru sa aibe soarta lui Iov, sa treaca prin nenumarate incercari pentru a-si dovedi statornicia intru ale Sale si, in ciuda tuturor incercarilor sa ramana statornic menirii lui sub soare, multumind pentru tot ceea ce i-a mai ramas, de cele mai multe ori numai speranta. Si asemeni blandului Iov sa sa-si spuna “Domnul a dat, Domnul a luat…”

                              A vrut Dumnezeu sa nu plangem cand megiesii baci au ravnit la oile noastre mai multe, mandre si cornute, ci sa ne impacam cu ceea ce ne este sortit, repetand cu smerenie, precum in Rugaciunea Imparateasca, “Faca-se voia Ta!” Daca altii inca isi mai varsa sangele pentru pamantul fagaduintei, noi a trebuit sa ne multumim cu Cerul.

                            A vrut Dumnezeu sa ne zidim iubirile la temelia fiecarui templu, iar la sfarsit, cand turlele au stralucit semete in bataia soarelui, sa plecam intr-o lunga calatorie printre stele, iar din trupurile noastre sa izvorasca rodul zilei de maine.

                           A vrut Dumnezeu, in mila Lui nesfarsita sa ne binecuvanteze cu intelepciunea de a vedea desertaciunea celor lumesti si sa ne bucuram pe deplin de putinul care ne-a fost daruit la impartirea darurilor lumii.

                           Blestem si binecuvantare este soarta noastra, a romanilor, fie ca ne nastem, inflorim si ne stingem in vatra strabunilor, ori ca pribegim pe-un drum fara de sfarsit, in cautarea a ceea ce n-a fost sa fie. Tuturor celor care nu v-ati lepadat de binecuvantarea de a avea Romania in suflet, la multi ani!

In caz ca nu v-a trecut prin minte…

Auguste Rodin: “The Thinker”

                            Omul este o jivina extrem de posesiva. Ne nastem cu strictul necesar la purtator. Toate celelalte sunt achizitii, de cele mai multe ori inutile. Nu inceteaza sa ma uimeasca perseverenta cu care unii dintre prieteni incearca a-mi picura in minte ganduri si atitudini dupa chipul si asemanarea propriilor lor idei. Sunt obositor de multi indivizi care ar dori sa le iubesc amicii si sa le urasc neprietenii. Exista oameni care cred ca totul trebuie sa fie asa cum gandesc ei, ori sa nu fie deloc. Nicio data nu mi-au placut ideile de imprumut , cu exceptia cazurilor in care s-au incadrat perfect in sistemul meu de valori si, mai ales, a trebuit sa le aleg eu insumi, nu sa-mi fie turnate pe gat cu de-a sila.

                             In caz ca nu v-a trecut prin minte, va spun, dragii mei, ca am si eu propriile concepte, antipatii si atractii, pe care n-am de gand sa le impun nimanui. Sunt lucruri care imi plac si la voi, si la mine; sunt lucruri pe care le detest profund, si la mine, si la altii. Cu mare grija, incerc sa nu va expun partilor intunecate ale propriei mele firi si nici tenebrelor ce-mi intuneca adesea constiinta. La ce mi-ar folosi, si mai ales, la ce v-ar folosi daca v-as face partasi la angoasele mele existentiale? Ne-ar fi mai bine, si mie, si voua daca am ramane fiecare cu ale lui, asa cum eram atunci cand ne-am cunoscut si ne-am placut unii pe altii. Tot ceea ce incercam sa adaugam cu forta poate duce la frangerea legaturii pe care o avem unii cu altii. Iar daca chiar asta-i, de fapt intentia, haideti s-o rupem fara tertipuri, ca doar ne-am nascut si vom pleca de pe aceasta lume singuri.  

Redundant

Constantin Brancusi: Poarta Sarutului

                             …Imi spuneti ca sunt redundant.Iar eu va spun, cum altfel, daca nu in mod repetat, ca nu-i bai, chiar imi place sa fiu asa. Sunt lucruri care trebuie repetate la nesfarsit, fie pentru a lamuri o audienta carcotasa, fie pentru a arata ca, in anumite privinte, nimic nu s-a schimbat. Spre exemplificare, cei care-si spun “te iubesc” nu o fac doar o singura data si gata, problema fiind transata, n-ar avea rost repetarea acestor cuvinte, pe undeva poate demonetizate, si totusi, de neinlocuit atunci cand vine vorba de a exprima un sentiment nobil.

                            Te-ai intrebat, iubite cititor, cum ar fi oare daca mama ti-ar fi cantat in pruncie numai un cantec de leagan, doar o singura data?  Cum ar fi ca in intreaga ta viata sa primesti numai un sarut, ori doar o strangere de mana, ori un singur zambet? Cum ne-ar fi viata daca am fi binecuvantati doar cu un singur rasarit de soare, ori daca am avea parte doar de-o singura noapte instelata, cu luna plina? Bucuriile unice sunt neindestulatoare si cauta avid in mintea noastra motive sa se repete, iarasi si iarasi…

                            Doua sunt lucrurile care, cu siguranta, ni se intampla doar o singura data in viata… venirea pe lume si plecarea. In rest, suntem cu totii, intr-o masura mai mica, ori mai mare, o specie de redundanti. Si nici macar originali nu avem cum a fi, din moment ce suntem cu totii doar copii ale Creatorului si copii ai Acestuia.

Vina de-a Sta Deoparte

Un vot este ca un bob de nisip…

Fara milioanele de boabe de nisip laolalta ,Copacabana

ar fi doar o respingatoare bucata de stanca

 

                           S-a incheiat procesul electoral in Statele Unite ale Americii, iar rezultatele va sunt, probabil, cunoscute. Deja am auzit cativa vesnic nemultumiti cum ca nu se putea mai rau. Mi-am facut un obicei sa-i intreb pe aceia care au totdeauna un dinte impotriva celor care ne reprezinta pe diferite paliere ale puterii daca au mers la vot. In majoritatea cazurilor raspunsul este negativ. Daca nu ai nimic de spus atunci cand ai sansa de a influenta mersul lucrurilor ma intreb care este beneficiul lamentarilor de dupa. Bun, rau, cu siguranta perfectibil, sistemul democratiei reprezentative este deocamdata singura cale de a ne asigura ca maine va fi mai bine, si pentru tine, si pentru ceilalti. O placuta surpriza a fost indemnul pe care deputatul roman de diaspora Mircea Lubanovici l-a adresat conationalilor traitori in SUA prin intermediul blogului personal. Cu convingerea ca multi veti impartasi punctul de vedere exprimat de domnia sa, reproduc articolul respectiv:

Votul – drept si responsabilitate

 

Stimati prieteni, cetateni romani din diaspora,

 

                            George Jean Nathan a afirmat un mare adevar despre efectele neexercitarii de catre cetateni a dreptului de vot, “Politicienii rai sunt alesi de cetatenii buni care nu voteaza.” Am subliniat cu numeroase ocazii, si consider in continuare ca este extrem de important ca cetatenii romani din diaspora sa aiba posibilitatea de a se implica in viata politica a statulu si sa isi exprime opiniile politice indiferent de tara unde locuiesc. Va invit, stimati cetateni romani care locuiti in Statele Unite ale Americii, sa dati dovada de un adevarat spirit civic si sa va exercitati dreptul de vot asa cum va indeamna constiinta si opiniile politice. Aveti dreptul de a va face vocea auzita, fiecare vot are o importanta inestimabila. De aceea va invit sa va exercitati dreptul de vot si sa votati cu toata responsabilitatea in data de 6 Noiembrie 2012 .

Votul dumneavoastra conteaza!

 

                           In 1645 UN singur VOT i-a conferit lui Cromwell controlul asupra Angliei, in 1649, un singur vot a hotarat executia lui Carol I, regele Angliei, in 1776, un singur vot a stabilit ca documentele emise de catre autoritatile americane vor fi emise doar in limba engleza, nu si in limba germana, in 1845 UN VOT a inclus Texasul in Uniunea Statelor Americane, si exemplele pot continua. Daca un singur vot poate schimba in mod irevocabil soarta unui om si poate preface destinul unui popor, ce putere, ce forta decizionala au 100, 1000, 10.000, 100.000, de voturi?

                             Sa nu uitam ca, asa cum afirma politicianul Edmun Burke inca din 1770, “Pentru ca raul sa triumfe, este suficient ca cei buni sa nu faca nimic.”.  

Cu prietenie,

Mircea Lubanovici

Deputat-Colegiul 3 Diaspora

Foaie Verde si-un Prodan, Deputat Diasporean

                                                                                                                                                                         Alaturi de Mircea Lubanovici la Festivalul Romanesc, Roseville, CA (29 sept.2012). Un demnitar de dreapta si-un alegator de stanga care nu-si scot ochii                                                                                                                                                    

                       Fiecare an electoral reinvie in randul alegatorilor speranta ca, macar o data in viata vor trimite in dregatoriile cele mai inalte oameni cu un dram de memorie, care-si vor aminti macar partial luna de pe cer si stelele verzi pe care le promit in goana catre Palatul Somnului pe Bani Multi. Partidele politice au insa grija sa taie din elanul popular prin diferite metode, una dintre acestea fiind trimiterea candidaturilor in plic, “cu dedicatie de la centru”, in aprobarea acestora filialele locale avand un cuvant greu de spus; ceva de genul “am inteles, sa traiti!”.  Pentru ca lipiciul la mase sa se manifeste plenar la Sarbatoarea Stampilelor, fiecare partid, alianta, gasca, ceata ori clan adauga pe buletinele de vot, pe langa “oamenii de onoare” pe care se sprijina respectiva adunatura “ca pe umerii unor uriasi” cum ar fi zis Barbu Delavrancea, cativa circari, ceva guriste,  doi, trei sportivi in rezerva si in retragere, si ce-o mai merge bine pe langa punga de faina,  litrul de ulei, burta de bere si micul de protocol.

                        Asa ne trezim cu Sorin Rosca Stanescu, liberal cu state vechi de peste doua luni, scriitor la propriul blog si la un ziar care graviteaza in vecinatatea personalitatii contestate a conservatorului fost umanist, fost Dumnezeu si Inalta Curte de Casatie si Justitie mai stiu ce, Dan Voiculescu, tintind un loc in  Senat din partea PNL Dambovita si stergandu-se astfel la posterior cu anii de  politica liberala ai unor localnici care stiu unde-s Gura Ocnitei, Pietrari ori Bezdead fara sa faca apel la Google Maps. Cei carora nu le convine trimisul Domnului (Antonescu) sa maraie mai in surdina, ca la cata papura creste in Tulcea natala a prezidentului Crin, nu-i greu sa li se gaseasca noduri. Si aceasta meteahna a trimisilor de la centru nu-i chiar o raritate. Pentru colegiile din strainatate USL si-a propus sa ne blagosloveasca cu artisti-demnitari. Aici doua ar putea fi explicatiile pentru atari nominalizari: una la mana, daca tot nu tine cu zaharelu’ (si fainuta, si uleiasu’) la noi astia plecati de la urdinisul cu lapte si miere din tara, macar sa ne zica Socaciu pe-aia cu “Caruta cu Flori”, ori Ionela Prodan p-aia pe care vrea ea, ca nu-mi vin in minte partiturile pe care le interpreteaza respectiva doamna, candidat USL in Colegiul 3 Diaspora. A doua ar fi imbinarea utilului cu placutul, vin domniile lor in turneu sa ne cante de dor de tara pe trei parale convertibile, pot sa treaca respectivele prestatii drept intalniri cu electoratul.

                        In aceste conditii, indiferent cate victorii de rasunet va inregistra EBA in razboiul impotriva limbii romane, indiferent cat de viabila va fi Uniunea Scandinava pusa la cale de presedintii Suediei, Norvegiei si Danemarcei in mintea Elenei Udrea, indiferent cate violuri cu perversiuni va trebui sa suporte Constitutia din partea garantului ei, va indemn sa nu faceti greseala s-o votati pe doamna Prodan, despre care stiu doar ca a pus-o pe distinsa domniei sale fiica drept portavoce. Oricat de dragi mi-ar fi principiile stangii democratice, nu concep sa fiu reprezentat de cineva despre care imi amintesc doar ca, pustan fiind, o auzeam bolborosind niste chestii in duet cu Ion Dolanescu, nefiind nicio data sigur care-i barbatul si care-i femeia in respectivul tandem vocal.  Imi este de ajuns ca am avut onoarea s-o aud pe-o alta deputata cu radacini in melosul popular cerand vehement sa fie arestat RASDAQ. Daca tot se aleg reprezentanti ai diasporei in Parlamentul de la Bucuresti, hai sa aratam ca nu ne vindem constiintele pe doua triluri si-o manea.

                       Cei care ma cunosc cat de cat stiu ca nu-i am la inima pe ostenii lui Voda Marinaru’. Nu-s insa orbit de ura fara discernamant, asa cum principalele doua tabere care se razboiesc pe scena politica romaneasca sunt. Am recunoscut si admirat totdeauna eleganta si eruditia lui Toader Paleologu, echilibrul lui Vasile Blaga si momentele de sinceritate dezarmanta ale lui Cristian Preda. Asta ca sa va dau doar trei exemple din tabara “neprietenilor”. Al patrulea exemplu este insotit de un gest pe care-l consider un exercitiu de onestitate si o datorie de onoare. Este vorba de Mircea Lubanovici, deputat in Colegiul 3 Diaspora si candidat pentru aceeasi demnitate. Trebuie sa recunosc ca este omul care ne-a fost aproape si cu gandul si cu fapta. Haideti sa nu schimbam ceva care merge! Nu ma intereseaza faptul ca este candidatul ARD. Nu stiu, si nici nu ma intereseaza in ce relatii este cu varfurile PDL. Ori de cate ori l-am intalnit, alaturandu-se comunitatii noastre cu diferite ocazii, s-a comportat ca un reprezentant al tuturor si nu a adus in mijlocul nostru mizerabila galceava din politica de-acasa. Ultima oara chiar i-am spus-o direct, nu-mi place partidul dumitale, dar te voi sustine cu draga inima pentru ca, inainte de toate, esti unul dintre noi.   

  • Unde sa-ti dau de veste?

  • Colaborare

  • May 2020
    M T W T F S S
     123
    45678910
    11121314151617
    18192021222324
    25262728293031
  • Mai de demult

  • Au trecut pe aici

    • 15,369 Calatori virtuali
  • Free counters!