Foaie Verde si-un Prodan, Deputat Diasporean

                                                                                                                                                                         Alaturi de Mircea Lubanovici la Festivalul Romanesc, Roseville, CA (29 sept.2012). Un demnitar de dreapta si-un alegator de stanga care nu-si scot ochii                                                                                                                                                    

                       Fiecare an electoral reinvie in randul alegatorilor speranta ca, macar o data in viata vor trimite in dregatoriile cele mai inalte oameni cu un dram de memorie, care-si vor aminti macar partial luna de pe cer si stelele verzi pe care le promit in goana catre Palatul Somnului pe Bani Multi. Partidele politice au insa grija sa taie din elanul popular prin diferite metode, una dintre acestea fiind trimiterea candidaturilor in plic, “cu dedicatie de la centru”, in aprobarea acestora filialele locale avand un cuvant greu de spus; ceva de genul “am inteles, sa traiti!”.  Pentru ca lipiciul la mase sa se manifeste plenar la Sarbatoarea Stampilelor, fiecare partid, alianta, gasca, ceata ori clan adauga pe buletinele de vot, pe langa “oamenii de onoare” pe care se sprijina respectiva adunatura “ca pe umerii unor uriasi” cum ar fi zis Barbu Delavrancea, cativa circari, ceva guriste,  doi, trei sportivi in rezerva si in retragere, si ce-o mai merge bine pe langa punga de faina,  litrul de ulei, burta de bere si micul de protocol.

                        Asa ne trezim cu Sorin Rosca Stanescu, liberal cu state vechi de peste doua luni, scriitor la propriul blog si la un ziar care graviteaza in vecinatatea personalitatii contestate a conservatorului fost umanist, fost Dumnezeu si Inalta Curte de Casatie si Justitie mai stiu ce, Dan Voiculescu, tintind un loc in  Senat din partea PNL Dambovita si stergandu-se astfel la posterior cu anii de  politica liberala ai unor localnici care stiu unde-s Gura Ocnitei, Pietrari ori Bezdead fara sa faca apel la Google Maps. Cei carora nu le convine trimisul Domnului (Antonescu) sa maraie mai in surdina, ca la cata papura creste in Tulcea natala a prezidentului Crin, nu-i greu sa li se gaseasca noduri. Si aceasta meteahna a trimisilor de la centru nu-i chiar o raritate. Pentru colegiile din strainatate USL si-a propus sa ne blagosloveasca cu artisti-demnitari. Aici doua ar putea fi explicatiile pentru atari nominalizari: una la mana, daca tot nu tine cu zaharelu’ (si fainuta, si uleiasu’) la noi astia plecati de la urdinisul cu lapte si miere din tara, macar sa ne zica Socaciu pe-aia cu “Caruta cu Flori”, ori Ionela Prodan p-aia pe care vrea ea, ca nu-mi vin in minte partiturile pe care le interpreteaza respectiva doamna, candidat USL in Colegiul 3 Diaspora. A doua ar fi imbinarea utilului cu placutul, vin domniile lor in turneu sa ne cante de dor de tara pe trei parale convertibile, pot sa treaca respectivele prestatii drept intalniri cu electoratul.

                        In aceste conditii, indiferent cate victorii de rasunet va inregistra EBA in razboiul impotriva limbii romane, indiferent cat de viabila va fi Uniunea Scandinava pusa la cale de presedintii Suediei, Norvegiei si Danemarcei in mintea Elenei Udrea, indiferent cate violuri cu perversiuni va trebui sa suporte Constitutia din partea garantului ei, va indemn sa nu faceti greseala s-o votati pe doamna Prodan, despre care stiu doar ca a pus-o pe distinsa domniei sale fiica drept portavoce. Oricat de dragi mi-ar fi principiile stangii democratice, nu concep sa fiu reprezentat de cineva despre care imi amintesc doar ca, pustan fiind, o auzeam bolborosind niste chestii in duet cu Ion Dolanescu, nefiind nicio data sigur care-i barbatul si care-i femeia in respectivul tandem vocal.  Imi este de ajuns ca am avut onoarea s-o aud pe-o alta deputata cu radacini in melosul popular cerand vehement sa fie arestat RASDAQ. Daca tot se aleg reprezentanti ai diasporei in Parlamentul de la Bucuresti, hai sa aratam ca nu ne vindem constiintele pe doua triluri si-o manea.

                       Cei care ma cunosc cat de cat stiu ca nu-i am la inima pe ostenii lui Voda Marinaru’. Nu-s insa orbit de ura fara discernamant, asa cum principalele doua tabere care se razboiesc pe scena politica romaneasca sunt. Am recunoscut si admirat totdeauna eleganta si eruditia lui Toader Paleologu, echilibrul lui Vasile Blaga si momentele de sinceritate dezarmanta ale lui Cristian Preda. Asta ca sa va dau doar trei exemple din tabara “neprietenilor”. Al patrulea exemplu este insotit de un gest pe care-l consider un exercitiu de onestitate si o datorie de onoare. Este vorba de Mircea Lubanovici, deputat in Colegiul 3 Diaspora si candidat pentru aceeasi demnitate. Trebuie sa recunosc ca este omul care ne-a fost aproape si cu gandul si cu fapta. Haideti sa nu schimbam ceva care merge! Nu ma intereseaza faptul ca este candidatul ARD. Nu stiu, si nici nu ma intereseaza in ce relatii este cu varfurile PDL. Ori de cate ori l-am intalnit, alaturandu-se comunitatii noastre cu diferite ocazii, s-a comportat ca un reprezentant al tuturor si nu a adus in mijlocul nostru mizerabila galceava din politica de-acasa. Ultima oara chiar i-am spus-o direct, nu-mi place partidul dumitale, dar te voi sustine cu draga inima pentru ca, inainte de toate, esti unul dintre noi.   

Romania Ciunga

Sursa foto: Wikipedia 

                         Motto:    

                       Si ridicatu-s-a Voda in capul oaselor si a purces intru a se scobori din pat cu de la sine putere. Si cum de-a stanga patului zaceau mormane de sticle goale ramase de la ultimul Sfat Domnesc, hotaratu-s-a Voda sa se scoboare pe dreapta.  Si a vazut Voda ca e bine si a poruncit: De astazi toate ale mele care au fost pe stanga sa fie pe dreapta, ca asa este drept sa fie! 

(Cronica nescrisa a cronicarului anonim despre un Voda si mai anonim)

 

                   Aud ca zilele acestea, dupa ce si-au revenit precum Bute dupa rendez-vous-ul cu Froch, mai marii PDL se intrec in a-si arunca vorbe grele, punandu-si in carca unii altora ceea ce o tara intreaga le-a reprosat inca de pe cand era lupul catel. Cine ar fi crezut vreodata ca Roberta Anastase va primi bobarnace pe tema nestiintei numararii voturilor tocmai de la propria haita? Cine ar fi cutezat sa-i spuna Elenei Udrea ca a transformat Ministerul Taierilor de Panglici pe care l-a pastorit, in delfinariu propriu si personal?  Cine oare si-ar fi inchipuit ca expresia “nici nu stii cat de mic ai inceput sa fii”  se va potrivi cel mai bine singurului doctor in politica din Rachitele, cel plecat “de la primarie in sus” , dar intors de unde a plecat.

                  Intre toti mai marii, facuti, iar nu nascuti ai fostului partid prezidential, replica lui Traian Igas m-a impresionat pana la lacrimi.  Vezi Doamne, ramane tara fara dreapta. Adicatelea tara, despre a carei iubire toti fac clabuci la gura cand e vorba sa-l prosteasca pe bietul alegator, ramane oleaca infirma, chiar ciunga am putea spune. Probabil ca ilustrul inventator intr-ale lingvisticii, autorul neologismului “criminologen” pe vremea cand era tartorul pulanelor, cel cu “localitatile vadite de electricitate” s-a temut ca, aflata intr-o asa stare de invaliditate, tara va fi luata cu japca de capii lumii interlope si fortata sa cerseasca prin City-ul londonez.  

                 Adicatelea zic domniile lor, unii dintre ei cunoscuti si ca “tovarasiile lor” pe stil vechi, ca PNL a spus adio doctrinei politice liberale din moment ce s-a aliat cu cealalta mana, pardon doctrina, stanga, care, bineinteles ca reprezinta intruparea necuratului. Fara sa am habar cat de competenti intr-ale doctrinelor politice sunt alde Pinalti si Madam Cocos, ma intreb daca aliatul lor de vreme buna, tovarasul de drum UNPR era cumva vreun cult crestin, ori macar vreo fratie musulmana, ca mai toata ziua sedeau cu socialu’ intre dinti.  Pare-mi-se ca solutiile imorale sunt ingaduite numai cu invoiala de la Presedintele Soare. Si pana la urma, cine le-a spus oare dreptacilor PDL ca numai prin ei insisi se poate cladi o alternativa politica? Au uitat oare ca prima iesire in lumea buna au facut-o ca membri ai Internationalei Socialiste? Sa fie oare la mijloc faptul ca un fost amic al presedintelui Basescu, Silvio Berlusconi, ori de cate ori facea vorbire de vreo formatiune politica de stanga pronunta cuvantul “sinistra”?  Imi pare greu de crezut ca sute de mii de membri PDL au avut o epifanie colectiva cu privire la afilierea internationala.  Chiar nu pot sa mi-l inchipui pe primarul Vasile Laba din Bistrita Bargaului spunand ca nu mai poate suporta stanga si ca mai multa treaba ar face cu dreapta.

                Lasand gluma la o parte, ma bucur ca buboiul a spart si ca poate acum, in ceasul al doisprezecelea, cei cativa oameni decenti de la varful PDL vor lua fraiele in mana si vor pune biciul pe gloabele care le-au terfelit prestigiul . Inca nu este prea tarziu sa se stopeze tendinta ca aceasta formatiune politica sa devina Partidul Udrea Lenuta si Amicii. 

Un fleac; s-au ciuruit!

sursa foto: Gandul    

                                La indemnul unui bun prieten, cu care nu sunt totdeauna de acord, dar ale carui opinii le respect chiar si cand nu ne aflam de aceeasi parte a baricadei, am incercat in ultima vreme sa ma abtin de la comentarii cu privire la ceea ce se intampla pe scena politica romaneasca. Asta nu inseamna ca nu am fost la curent cu evolutiile din tara lui Traian, cel care tine cateaua in brate. Ca sa nu dau frau liber speculatiilor cu privire la “care Traian?” si “care catea?”, precizez ca este vorba despre statuia amplasata in fata Muzeului National de Istorie din Bucuresti, infatisandu-l pe Caesar Nerva Traianus Augustus  tinand in brate Lupa Capitolina.

                               Revenind la oile noastre politice, rezultatul alegerilor locale confirma capitalul de antipatie pe care PDL si acolitii  au reusit sa il agoniseasca in anii in care s-au crezut stapanii absoluti ai Romaniei. Promovarile pe criterii de rubedenie, incuscrire si nasire si-au aratat roadele otravite. Partidul zice-se condus de Emil Boc se indreapta cu viteza catre locul pe care-l merita. Din nefericire, alaturi de neavenitii adusi cu japca in prim plan la ordinul maestrului papusar de la Cotroceni, se duc la vale si cei cativa politicieni frecventabili ai respectivei formatiuni. Oricat de mult ne-ar bucura caderea in abis a nulitatilor ce i-au cantat neconditionat in struna matelotului, trebuie sa admitem ca oameni ca Vasile Blaga, Cristian Preda, Toader Paleologu si alti cativa nu meritau aceasta umilinta.

                              Nedrept mi se pare si faptul ca politicieni care cu mai bine de 20 de ani in urma au pus umarul la fondarea Partidului Democrat, si amintesc aici in treacat pe Radu Berceanu, Alin Albu, Ioan Oltean asista neputinciosi la pravalirea constructiei lor politice, orchestrata de niste Udrea, Prigoana si alti neica nimeni. In ciuda asertiunii basesciene “fereasca Dumnezeu de mai rau!”, proportiile dezastrului, care nu au putut fi limitate nici de aliantele din teritoriu menite sa dilueze fenomenul de respingere generala, nici de schimbarea culorii din oranj in verde, sunt apocaliptice. S-a dovedit inca o data ca acei candidati care mizeaza pe ignoranta electoratului pariaza pe un cal mort. 

                              Codul onoarei ne indeamna sa nu lovim in cei cazuti. Cu alte cuvinte sa nu ne ocupam de cazaturi. Hidra mai are insa capete de taiat. In concluzie, ascutiti-va sabiile pentru macelul de la alegerile parlamentare!

Si emigrez in Congo…

                        Circula cu mai bine de sapte ani in urma o strofa naravasa, plina de naduf si de umor, ca asa-i neamul nostru, talentat cand este vorba sa se ia in bascalie. “Si daca ramuri bat in geam/Si tu-l votezi pe Bombo…” incepea sagalnicul catren, dupa care urma descrierea a ceea ce actuala pegra politica a prestat cu varf si indesat asupra poporului alegator de cand a fost adusa cu japca la guvernare, ultimul vers punand in discutie oportunitatile de emigrare in insoritul Congo. 

                       Poemul cu pricina a facut inconjurul sectiilor de votare la alegerile care au adus in prim plan un partid care nu cu mult timp in urma se zbatea neputincios pe la un 10% intentie de vot si un presedinte despre care nici nu mai are rost sa facem vorbire din moment ce, slava Domnului, se afla la capat de drum. Cum unii dintre noi si-au luat intre timp traista in bat si au plecat care incotro, urmand indemnul electoral “Sa traiti bine!”, s-ar parea ca nealegerea celui alintat “Bombo” in respectiva pastisa de inspiratie eminesciana nu a stavilit nicidecum elanul migrator al celor care nu se simt reprezentati de intelectualii Udrea si Prigoana.

                      Odata cu trecerea anilor, adunatura care s-a instalat pe la toate ugerele vacii de muls numite Guvernarea Romaniei a inceput sa uite cum sa se opreasca din furat si, uite-asa, dupa sapte ani de haiducie democrat-liberala ne trezim ca avem mai multi pdl-isti (ori fosti pdl-isti) la puscarie (ori puscariabili) decat in afara institutiilor cu zabrele.  Nu este zi in care sa nu aflam despre un alt interlop politic invitat sa-si exerseze scrisul de mana la cremenal. Asa-i cand furi fara masura; chiar la putere fiind, nu poti sa iei chiar tot fara sa te ia careva la ochi; poate chiar de-al tau, pentru ca nu-i lasi si lui de-o atentie, de-o maslina, ceva.

                      Sunt si cazuri in care se fura cu chibzuinta, ca nu degeaba clanul oranj numara in randurile lui nu numai vidanjori doctrinari, palmasi ai cuvantului,  fosti prestatori cu limba-n ureche, pitipoance, ori de-a dreptul parasute, ci si profesori de socoteala, pe ici, pe colo, pe la cate-un consiliu judetean. 

                       Recenta “arestare in lipsa” a deputatului fost PDL Boldea mi-a readus in minte catrenul pe care-l recitau colegii ‘mnealui cu ani in urma. Asadar, nu teama de dormitul pe tambal l-a purtat pe vajnicul nostru parlamentar peste fruntarii, hat in tarile calde, ci treburi curente; probabil dorind sa ia pulsul diasporei romanesti din Congo. Nu din alte motive ci, pur si simplu din dragoste de tara numitul se intoarce in boxa acuzatilor, pentru ca probabil in mintea respectivului iubaret de tara legea este doar o bariera peste care sar dulaii, pe sub care trec cateii si la care se opresc boii.

                       Nici nu se uscase cerneala pe mandatul de aducere de bunavoie la bara a deputatului Boldea, ca iata, bate un vant de ocna si prin Bistrita Nasaud, mosia politica a lui Ioan Oltean. Domnilor procurori, sa-i audiati bine! 

Romani fara acoperire

                              Baltoaca politica romaneasca, duhnind a ignoranta si nesimtire ridicate la rangul de virtute sufoca plamanii natiunii, precum o buda plina ochi dintr-un local de mana a saptea in care meniul zile are ca piese de rezistenta fasolea si zeama de varza.  Recenta descindere a oamenilor legii in mijlocul serpariei de interese din Portul Constanta a scos la iveala inca o data, de parca mai era nevoie, cum reprezentantii puterii sifoneaza bugetul national, de grija caruia, in nemernicia lor, se prefac ca nici noaptea n-au somn. O adunatura de veri, cuscri, nepoate, nasi si fini, la care se adauga sogori si puradei mistuie tot ce-a mai ramas in picioare in urma valurilor precedente de lacuste.

                               Cu o nesimtire ce frizeaza absurdul, proaspat reales la ordin venit de sus, de pe dealul Cotrocenilor, presedintele PDL a declarat ca: “Laurenţiu Mironescu nu era favorizat în partid. Dacă era un protejat al regimului, nu ajungea obiectul anchetei.”  Chiar asa, pe fata, fara ocolisuri a spus-o Emil Boc. In concluzie, cine e favorizat in partid nu poate fi anchetat. Poate n-ati auzit din Imunitatea Democrat Liberala. La cel mai serios mod, ma tem ca PDL-istii se vor gandi s-o legifereze chiar si in noua Constitutie, pe care se tot screm sa o fete inainte sa-i ia viitura electorala. Separatia puterilor in stat e doar o barfa; partidul poate decide pe cine nu are voie Justitia sa puna ochii, dara-mi-te catusele. La o asa magarie spusa in gura mare chiar ca nu mai stii cum sa reactionezi.

                              Cum intre doua polonice de “societate socialista multilateral dezvoltata” sorbite din haznaua marxist-leninista, UASCR nu a avut timp si nici chef sa strecoare cate o inghititura de umanioare, se pare ca lui Emil Boc limba romana ii intinde capcane.  Nimic nou sub soare; amintiti-va de discursurile memorabile ale junei odrasle prezidentiale. Revenind la fostul primar de sub Feleac, ultima nazdravanie lingvistica a acestuia, conform cotidianului “Romania Libera”   din 26 mai 2011 suna cam asa “nu se pot face promisiuni către români fără acoperire”. Sa intelegem ca romanii fara celular nu beneficiaza de promisiuni din partea lui Emil Boc? Sa credem ca romanii fara sepcuta sunt vaduviti de asemenea bucurii? Noroc ca suntem obisnuiti cu graiul Boccitan si am inteles ca s-a referit la promisiuni fara acoperire; totusi, pusa alaturi de “Yes, but you know, aviara gripa…”, expresie cu care premierul l-a trimis in corzi pe un reprezentant al companiei Nokia,  incalcita zicere se constituie intr-un portofoliu de larga respiratie spirituala si “succesuri” in imbogatirea fondului lexical PDL. Revenind la romanii fara acoperire despre care face vorbire Emil Boc, constatam ca, in anumite situatii , putem intalni romani aflati in cealalta extrema, atunci cand palaria este mult prea mare pentru capul pe care a fost asezata, dupa cum se poate observa si in imagine. 

                              Ca spectacolul dezolant al unei guvernari deplorabile sa fie complet, la unison cu trompeta domniei sale de la Palatul Victoria, Traian Basescu se lamenteaza ca multimea de specialisti de pe margine stie doar sa arate cu degetul, dand ca exemplu refuzul capilor BNR de a intra in mocirla oranj. Prin acest mesaj, presedintele Romaniei recunoaste indirect ca sustine o adunatura de incompetenti, pusi doar pe jaf si capatuiala, analfabeti insa cand vine vorba de gestionarea interesului national. Cata minte iti trebuie sa realizezi ca nimeni nu vrea sa plateasca pentru oalele sparte de PDL si gasca intr-un iresponsabil exercitiu al puterii? Guvernele de tehnocrati sunt doar false solutii in situatii extreme, ca si guvernele de uniune nationala. Guvernele sunt si trebuie sa ramana  politice pentru ca au nevoie de sustinerea partidului de guvernamant, altfel alegerile nu-si mai au rostul. Lasati pe Boc & Comp. sa-si rupa gatul pana la capat. Poate asa ne vom invata minte si nu-i vom mai alege in vecii vecilor.

Partidul Negustorilor Cinstiti

Sursa foto: echipadeimagine.ro 

A devenit o banalitate situarea unui demnitar in afara legii si indiferenta acestuia fata de normele pe care nu ezita sa le batjocoreasca. Daca pana mai ieri stapanii Romaniei, pentru ca alt termen nu gasesc care sa caracterizeze comportamentul guvernantilor, se prefaceau ca se tem de lege, mai presus de care se povesteste ca nimeni nu se afla, mai nou, tupeul si impertinenta acestora nu mai au limite. Asemeni clanurilor interlope, cu care dealtfel se si afla in stranse relatii de prietesug, cuscrie si cumetrie, bandele de guvernanti la drumul mare nu-si mai ostoiesc nestavilita pofta de a pune gheara pe tot ce misca in tara asta.  Banul public a devenit renta viagera pentru nemernicii pe care cu buna stiinta i-am pus de straja la borcanul cu miere. Se fac averi din autostrazi ce nicio data nu vor exista, se pune bir pe lumina zile si pe mersul pe jos. Jaful national pe care il pastoresc acesti haiduci pe invers, care iau de la saraci ca sa dea la bogati a atins proportii astronomice. Fundatiile non profit devin din ce in ce mai profitabile, caritatea a fost inlocuita de negotul cu sperante, iar Romania este furata, deselata, calarita de acesti nemernici care mai si indraznesc sa ne priveasca in ochi spunandu-ne ca ne vor binele.

Mult prea preocupat de iesirea din criza si de mascarada de campanie pentru alegerile interne unde, dupa cum se stie, “les jeux sont fait”, Emil Boc nu are timp de nimicuri, ca de exemplu moralitatea propriului cabinet. Credeti ca s-a urcat domnia sa pe scaunel ca sa-l urecheze pe fostul ministru Botis? Toata PDL-imea il bate pe umar pe fostul ministru al muncii cum ca, vezi Doamne, cat de onest a fost cand a decis sa isi dea demisia ca urmare a faptului ca a fost prins cu mata incompatibilitatii in sac. Cand vine vorba de hotie, partidul de guvernamant vede doar paiul din ochiul opozitiei. Ai lor sunt curati si uscati. Dupa principiul “hotul neprins, negustor cinstit” , susmentionatul ministru declara la inceputul scandalului care l-a indepartat din Executiv ca-si va da demisia daca se va dovedi ca este incompatibil. Ce alta dovada de cinism mai putem primi? Asemeni controversatului Sorin Ovidiu Vantu, care ne sfatuia sa ne intarim statul ca sa poata lupta cu mogulimea, Botis cerea sa fie prins, apoi mai vedem. In Partidul Negustorilor Cinstiti, adica inca neprinsi, morala este mopul cu care in zadar incearca Monica Macovei sa lustruiasca podelele ideologice din Modrogan. De unde era sa stie bietul Botis ca are o fundatie in casa si ca nevasta-sa ia parale de la stat?

Cam pe aceste coordonate evolueaza partidul care, fereasca Sfantul, mai vrea o data pe capra trasurii. O adunatura de surugii biciuind calul care trage la antepomenitul atelaj, biciuind o biata martoaga deselata numita simplu, Poporul Roman. In toata aceasta  serparie care ne sufoca, fara semne de iesire la liman, nu-i nimeni in afara de Unul care sa tina aprinsa faclia sperantei.

 Hristos a inviat!

N-am sa-i tac!

Ca un adevarat factor de echilibru intre componentele societatii, presedintele Romaniei a mai tinut cateva lectii de dirigentie politica fiilor mult prea hrapareti. In zadar incearca sa le explice cum devine treaba cu incompatibilitatile dintre sufletul in rai si dosul poligon de tragere. Ei vor si una, si alta. Perspectiva venirii altcuiva care sa mai dreaga un pic busuiocul,  atat cat se mai poate, este asociata cu sfarsitul lumii.  Asa cum n-au stiut sa castige cinstit, nici sa piarda cu onoare nu stiu guvernantii oranj. Cand vine vorba de dat socoteala in fata legii, unii se imbolnavesc, altii se… autosuspenda. Asta cu autosuspendarea este chiar de perspectiva… grinda sa fie zdravana si funia sanatoasa. La ceas de pravalire ar fi fost poate cavaleresc sa-i las in plata Domnului, sa se duca la vale. Oricum, de pierit n-or sa piara. Chiar si in situatie extrema, pe care le-o doresc din inima, se aplica principiul “puscaria trece, averea ramane!”. Nu pot sa tac despre marsavii care au nenorocit o tara intreaga si, pe deasupra mai vor si osanale cum ca au salvat-o. Nu am voie sa-i tac , pentru ca prea ne-au apropiat de dictatura pe care speram ca am lasat-o in urma. Cine n-a fost cu ei, n-a mai contat in niciun domeniu. Toata lumea trebuia sa faca sluj noilor faraoni, ori sa dispara. N-am sa-i tac din respect pentru tatal meu, pentru palmele lui batatorite care in cei peste 40 de ani de munca nu au stat nicio data intinse la mila bugetului national.  N-am sa-i  tac din mandria de a-i fi urmas mamei mele, care a indrumat primii pasi ai multor generatii catre lumina stiintei de carte. N-am sa-i tac, pentru ca, intr-o scrisoare trimisa mai an, care incepea cu “Dear Fellow Citizen”, un anume Barack Obama (fiecare cu prietenii lui de culoare) ma sfatuia “Speak your mind!”

Dragii mei politicieni pe tobogan, nu va voi duce dorul…stiu nici eu nu v-am lipsit voua cat v-ati facut de cap.  Acum, cand pana si un orb legat la ochi in toiul noptii poate vedea leprozeria care nenoroceste tara, aud ca va cautati alternative.  V-ati crezut vesnici pe capra trasurii; mai era un pic si mergeati la Tribunal sa va schimbati numele in PDG (Partidul de Guvernamant). V-a luat mintile minijupa Duduii, aceasta tichie de margaritar pe  capul primului chel al tarii. Uite ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din Targ,  fie ea a naibii de roata. Unii  mai visati ca va veti intoarce pe cal alb in partidele pe care le-ati abandonat, dupa ce, nu-i asa, ati distrus inamicul din interior. Ingrata soarta sa fii cal alb pe timp de zavera. Cam greu sa cari atatea qintale de personalitate politica. Poate domnu’ consilieru’ de la minoritati, ala care a primit rezolutia “Ja la caruta!” pe motiv de “bacaloriat nasol” are ceva veri prin Mumbai, sa comande elefanti albi pentru noii maharajahi.

Asa cum unul dintre voi mi-a sugerat acum cativa ani din goana automobilului de campanie electorala ca “Dane, de maine sa nu te mai vad prin Targoviste”, de parca-i cumparase ma-sa oras de la “second hand”, va propun si eu voua, tuturor moliilor care ati matrasit tot ceea ce mai ramasese nedibuit prin debaralele avutiei nationale, sa nu va mai vad. De maine, poate chiar de azi; ma rog, mi-as dori sa va pot vedea, atunci cand aveti vorbitor, in caz ca ati fost cuminti si ati facut frumos la seful de celula.  Sunteti cativa inca svelti, tinerei, frumusei… ce “Miss Margineni” ar iesi din voi, fara a face vorbire despre ce ar intra…

  • Unde sa-ti dau de veste?

  • Colaborare

  • April 2020
    M T W T F S S
     12345
    6789101112
    13141516171819
    20212223242526
    27282930  
  • Mai de demult

  • Au trecut pe aici

    • 15,351 Calatori virtuali
  • Free counters!